Demnitatea melomanului

Demnitatea melomanului este un ghid pasionant de inițiere în arta de a înțelege muzica clasică – teza întregii opere artistice a muzicologului George Bălan. Această carte de meloman pătimaș demonstrează că, deopotrivă pedagogică și mistică, triada compozitor-interpret-ascultător poate deschide perspective metafizice ale unei lumi din ce în ce mai nepopulate astăzi. Noutatea pe care o aduce George Bălan constă nu în acceptatea unei dogme inefabile, ci în fragmentarea acestui de neatins în părți matematice.

Într-un limbaj purtând savoarea și voluptatea seratelor muzicale de altădată, muzicologul George Bălan revine, prin această carte, în atenția publicului din România, la fel de îndrăgostit de propria vocație ca în anii în care sălile arhipline ale Ateneului Român conturau, prin conferințele sale, dimensiuni spirituale oficial interzise.

George Bălan (n. 1929, Turnu Măgurele) este un important muzicolog român, licențiat în Filosofie și Teologie, absolvent al Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București (instituție în care și-a desfășurat cariera didactică timp de 20 de ani), doctor în Estetică Muzicală. Nevoit să evite constrângerile regimului comunist, din cauza reputației sale emerite și a fidelizării unui public prin scrierile constante și conferințele periodice de la Ateneul Român, George Bălan s-a autoexilat în Germania, în 1977. Înființează la Sankt Peter o școală de muzică, Musicosophia Schule, cu activitate în toată Europa, destinată formării ascultătorului de muzică. Poliglot, a scris și publicat peste 50 de studii despre muzică în limbile de circulație europeană, cele mai importante fiind: Muzica, artă greu de înțeles?; Der philosophische gehalt der musik; Enescu – mesajul, estetica; Muzica, temă de meditație filosofică; Sensurile muzicii; Înnoirile muzicii; L’esprit de Wagner; Schönberg und seine Schule; Inițiere muzicală;Mică filosofie a muzicii; O istorie a muzicii europene.

Trăiește în Sankt Peter, Germania.

Website:
www.musicosophia.com
www.george-balan.ro

Mai multe informații, pe site-ul Casei de editură Max Blecher.




Un dar pentru Dumitru Crudu




Răspunsul lui Horia Gârbea la cererea mea de demisie din A.S.B.

Stimate domnule Gabriel Daliș,

Îmi pare rău că v-ați dat demisia din ASB și nu văd ce legătură are literatura dvs. cu simpatia pentru un politician sau altul.

În ce-l privește pe Heydar Aliyev vă asigur că greșiți și dețineți probabil informații din surse sovietice sau armenești.

Eu mi-am cules informațiile din Azerbaidjan, țară prietenă și partener strategic al României.

Niciun politician de marcă al României nu a ocolit Azerbaidjanul, ba chiar au cerut și primit sprijin de la această țară și de la liderii ei.

Încît Heydar Aliyev își merită bustul din București, pînă dvs. sau altcineva cu păreri similare o să-l profaneze.

Niciun azer, și am cunoscut foarte mulți, inclusiv lideri ai opoziției de la Baku, nu mi-a vorbit de Heydar Aliyev altfel decît superlativ.

Nu numai că nu a omorît pe nimeni dintre ai săi dar i-a apărat pe cetățenii azeri de agresiunile bolșevicilor și inamicilor vecini.

Nu i-a putut apărea din nefericire pe toți, unii au căzut luptînd cu agresorii și ocupanții.

Mulți scriitori, tot membri ASB, m-au felicitat pentru premiul obținut și, cu voia dvs., o să-i ascult cu precădere pe ei.

Oricum, mandatul meu la ASB expiră în toamnă așa că, dacă mai aveți puțină răbdare, o să vă alegeți liderul care vă convine.

poate fi chiar un armean sau un rus roșu ca să fiți în concordanță cu părerile lui.

În rest, am și eu dreptul la opinie ca și dvs. 

Vă stau oricînd la dispoziție cu informații relevante ca să puteți avea un punct de vedere în acord cu realitatea.

Numai bine,

Horia

(text primit vineri, 17 mai 2013)




Răspunsul lui Nicolae Manolescu la cererea mea de demisie din U.S.R.

Dragă Gabriel Daliş,

            Am luat act cu părere de rău de demisia din U.S.R. E vorba, desigur, de o decizie personală pe care sunt obligat s-o respect. Aş dori să lămuresc câteva lucruri, recunosc, în speranţa de a te determina să revii asupra demisiei.

            În primul rând, lipsa de reacţie a conducerii U.S.R.  faţă de incalificabilul text al lui Horia Gârbea se explică simplu prin aceea că U.S.R., conform Statutului, este o asociaţie apolitică, iar textul cu pricina nu ţine de literatură, ci de cea mai pură şi urâtă politică.

            În al doilea rând, U.S.R. nu are nici un mijloc de a cenzura opiniile membrilor ei, mai ales de natură politică: întreaga răspundere îi revine lui Horia Gârbea. În fine, Horia Gârbea nu se identifică în nici un caz cu U.S.R., ca să nu spun că în virtutea Statutului nou, aprobat de judecătorie săptămâna trecută, el nu mai este nici măcar Preşedintele Asociaţiei Bucureşti, care a fost desfiinţată.

            Nu ştiu în ce măsură aceste lămuriri vor reuşi să te convingă. Scrisoarea de demisie, ca şi aceea adresată lui Horia Gârbea, mi s-a părut plină de un bun simţ tot mai rar în timpul din urmă. E inutil să precizez că fondul revoltei este perfect legitim şi că îţi împărtăşesc opinia.

Cu preţuire,

Nicolae Manolescu

(text primit vineri, 17 mai 2013)




Textul celor două demisii din ASB și USR

În atenția domnului Horia Gârbea, Președinte al Asociației Scriitorilor din București

Domnule Președinte,

Subsemnatul Gabriel Daliș, membru în Asociația Scriitorilor din București, doresc să vă solicit prin prezenta foaie demisia mea din Asociația Scriitorilor din București, începând de astăzi, joi, 16 mai 2013.

Demisia aceasta este forma mea de protest împotriva atitudinii dumneavoastră care ofensează Inocența și Adevărul, exprimată în eseul halucinant și revoltător pe care l-ați scris despre liderul ultranaționalist azer, tiranul Heydar Aliyev.

Contrazic, resping total această judecată a delirului și deplâng soarta cuvintelor batjocorite de dumneavoastră, Domnule Președinte, în cel mai mincinos, lingușitor și intrigant articol pe care l-am citit la oricare dintre contemporanii noștri mânjiți, care abdică aerul pur, confundând fașa sterilă cu ușa latrinelor. Heydar Aliyev este o latrină, nu corespondentul lui Winston Churchill.

De asemenea, doresc ca această formă de protest să fie modul meu intim de regret, înclinându-mă, față de viețile mutilate și pierdute ale miilor de azeri, victime nevinovate ale terorii dictatorului căruia i-ați spălat picioarele cu cuvintele limbii române, violându-le.

În numele dumneavoastră însă nu pot face nimic, de aceea vă solicit demisia din funcția de președinte ASB, returnarea Premiului Heydar Aliyev și exprimarea regretului simbolic familiilor azere care au suferit și suferă încă sub regimul monstruos al lui Aliyev, și față de colegii și cititorii dumneavoastră.

Gabriel Daliș

16.05.2013, București

În atenția domnului Nicolae Manolescu,  Președinte al Uniunii Scriitorilor din România

Domnule Președinte,

Subsemnatul Gabriel Daliș, membru în Uniunea Scriitorilor din România, doresc să vă solicit prin prezenta foaie demisia mea din calitatea de membru al Uniunii Scriitorilor din România, începând de astăzi, joi, 16 mai 2013.

Această cerere de demisie intervine în absența unei atitudini USR față de revoltătorul eseu scris de președintele Asociației Scriitorilor din București, domnul Horia Gârbea, despre tiranul azer Heydar Aliyev.

Pentru că scrisul înseamnă pentru mine accesul la dimensiunea infinită a frumuseții lumii, iar litera însăși – o primă inocență care ni s-a pus în palmă, consider că sediul Uniunii Scriitorilor trebuie să rămână masa mea de scris.

Abdicarea de la principii care să surprindă umanitate dacă nu (măcar) elemente de inocență și adevăr, aduce un set de masive amestecuri chimice care devastează moralitatea și iluzia unei lumi pline de lumină în care oricum nu trăim.

Gabriel Daliș

16.05.2013, București




Demisionez din USR

Demisionez din Uniunea Scriitorilor ca urmare a totalei respingeri față de conținutul eseului domnului Horia Gârbea, președintele USR București, despre dictatorul azer Heydar Aliyev. Inocența și borcanul de marmeladă putredă sunt două chestiuni asimetrice. Prefer cumințenia și fatalitatea decât prostia generoasă și emoția pupincuristă.
Pentru orice scriitor care crede asumat și pe deplin în literatură, sediul Uniunii Scriitorilor trebuie să rămână masa lui de scris. 




convertire pe întuneric

: o mașină care pândește

cu farurile stinse

cu vocea mamei

cu violența tatălui vitreg

cu scârba unui deținut când adoarme.

o mașină nu am.

încalec un câine amărât cu sticlă,

sub mașina

pe care nu o repar, sforăie.

la picioarele scaunului ar putea ajunge.




Nominalizările pentru premiile Uniunii Scriitorilor pe anul 2012

POEZIE

1. Şerban Axinte, Păpădia electrică, Casa de Pariuri Literare
2. Vlad Moldovan, Dispars, Cartea Românească
3. Aurel Pantea, Nimicitorul, Limes
4. Nicolae Prelipceanu, La pierderea speranţei, Casa de Pariuri Literare
5. Liviu Ioan Stoiciu, Substanţe interzise, Tracus Arte
6. Radu Vancu, Frânghia înflorită, Casa de Editură Max Blecher
7. Andrei Zanca, Crucea Nordului, Limes

PROZĂ

1. Radu Aldulescu, Cronicile genocidului, Cartea Românească
2. Corin Braga, Luiza Textoris, Polirom
3. Filip Florian, Toate bufniţele, Polirom
4. Florina Ilis, Vieţile paralele, Cartea Românească
5. Radu Mareş, Deplasarea spre roşu, Polirom
6. Gheorghe Schwartz, Cei o sută. Bastonul contelui, Curtea Veche
7. Simona Sora, Hotel Universal, Polirom

CRITICĂ, ESEU, ISTORIE LITERARĂ

1. Sanda Cordoş, Lumi din cuvinte. Reprezentări şi identităţi în literatura română postbelică, Cartea Românească
2. Ilina Gregori, Cioran. Sugestii pentru o biografie imposibilă, Humanitas
3. Mircea Mihăieş, Ce rămâne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha,Polirom
4. Gelu Negrea, Caragiale. Marele paradox, Cartea Românească
5. Ioan Pânzaru, Regimul interpretării. Literatura şi sensul acţiunii, Polirom
6. Ion Simuţ, Vămile posterităţii. Secvenţe de istorie literară, Editura Academiei Române
7. Mihaela Ursa, Eroticon. Tratat despre ficţiunea amoroasă, Cartea Românească

DEBUT

1. Marius Chivu, Vîntureasa de plastic, Brumar
2. Teodora Coman, Cârtiţa de mansardă, Casa de editură Max Blecher
3. un cristian, Morţii mă-tii, Casa de Pariuri Literare
4. Anatol Grosu, Epistola din Filipeni, Casa de editură Max Blecher
5. Mihai Iovănel, Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică, Cartea Românească
6. Claudiu Turcuş, Estetica lui Norman Manea, Cartea Românească
7. Delia Ungureanu, Poetica Apocalipsei, Ed. Universităţii din Bucureşti

TEATRU

1. Radu F. Alexandru, Teatru 7, Cartea Românească
2. Clelia Ifrim, Copiii Casei Regale, Tracus Arte
3. Eugen Şerbănescu, A doua scrisoare pierdută sau Trenul togolez nu opreşte la Paris , Palimpsest

TRADUCERI şi PREMIUL FUNDAŢIEI „ANDREI BANTAŞ”

1. Ana-Maria Brezuleanu, Magda Achim, Marina Vraciu, Leonte Ivanov – Lev Tolstoi,Sonata Kreutzer şi alte povestiri, Polirom
2. Andrei Corbea – Max Horkheimer, Theodor W. Adorno, Dialectica Luminilor, Plural
3. Ştefana şi Ioan Pop-Curşeu – Gilles Deleuze, Cinema I. Imaginea-mişcare, Tact
4. Irina Horea – J. M. Coetzee, Miezul verii, Humanitas Fiction
5. Dinu Luca – Mo Yan, Obosit de viaţă, obosit de moarte, Humanitas Fiction
6. Radu Gabriel Pârvu – Arthur Schopenhauer, Lumea ca voinţă şi reprezentare, Humanitas
7. Antoaneta Ralian – James Joyce, Portretul artistului la tinereţe, Humanitas Fiction
8. Dan Sluşanschi – Homer, Iliada, Humanitas
9. Ciprian Şiulea – Jack Kerouac, Oceanul e fratele meu, Polirom

LITERATURĂ PENTRU COPII ŞI TINERET

1. Ştefan Mitroi, Jocuri de nenoroc, Detectiv
2. Mircea Opriţă, Călătoriile din balansoar, Limes
3. Anastasia Popa, Zânuţa Dora-Li şi vrăjitoarea Ciumfi, Carminis

PREMII SPECIALE

1. Livius Ciocârlie, La foc mărunt, Cartea Românească
2. Valeriu Gherghel, Breviarul sceptic şi alte eseuri despre simplitate, Polirom
3. Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia Proza, Tipo Moldova
4. Ion Ianoşi, Internaţionala mea. Cronica unei vieţi, Polirom
5. Gabriela Omăt, pentru editarea romanului Străina de Hortensia Papadat-Bengescu,Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă
6. Andrei Pleşu, Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste, Humanitas
7. Grete Tartler, Islam, repere culturale. Proba Orientului, Paralela 45

LITERATURĂ ÎN LIMBILE MINORITĂŢILOR NAŢIONALE (nominalizările sunt făcute de Comisia pentru Minorităţi a U.S.R.).

1. Bata Marianov, Şi câinii pleacă în exil, Uniunea Sârbilor din România
2. Goran Mrakić, Contraatac terorist, Uniunea Sârbilor din România
3. Aleksandar Stoicovici, aleksandar doarme, Uniunea Sârbilor din România

PREMIUL NAŢIONAL

1. Mircea Cărtărescu
2. Ion Pop
3. Ion Vartic
4. Ion Vlad

Premiile vor fi decernate luni, 10 iunie 2013.




Alte poeme de Hezy Leskly

INSPIRAȚIE DULCE

Nu există nimic
                     în afară de
artă.

Nici foame
Nici politică
externă sau  internă

Nici sughițuri sau eructații
Nici trandafiri
Nici pantofi strâmți
Nici degete uimitoare  mâini excelente   degete perfecte

Nici piure
           de cartofi

Nici ploaie, nici  val de căldură, nici spaimă
                      de moarte. Doar artă.



POEZIA 

Poezia trebuie să se ridice și să vorbească.
În picioare pe mașina de spălat stricată și să vorbească limba
șosetei
pe care a rupt-o.
Poezia trebuie să stea pe pervazul geamului și să vorbească
limba celor ce stau în picioare pe pervazul geamului.
Poezia trebuie să danseze,
să chițăie limba șoarecelui care trăiește
sub scenă și se teme
de sălbatica tandrețe a dansului.
Poezia trebuie să bată la ușă
domol sau nebunesc.
Nu trebuie să atingă soneria.
Poezia trebuie să viziteze Barcelona
și acolo să vorbească engleza.
Poezia trebuie să se odihnească, este esențial să se odihnească.
Poezia nu trebuie să fie poezie.
Trebuie să fie hrana care vorbește.
Poezia poate fi o dulceață,
adică, un fruct mort și gustos.
Poezia poate fi zaharină,
adică, un îndulcitor artificial și canceros.

Poezia poate construi
o casă
un spital
o școală
o pușcărie
o sinagogă,

dar ea preferă
să descopere
un izvor de lapte în mijlocul unui oraș.
Poezia trebuie să doarmă, să doarmă și să viseze poezie.
Poezia trebuie să se întindă, să se întindă și să vorbească
în somn.
Poezia trebuie îngropată
în pământ
și să vorbească limba morților.
Poezia trebuie să aibă grijă de cei bolnavi.
Poezia trebuie să se submineze pe sine,
să se anuleze pe sine,
să se trădeze pe sine,
să abandoneze și să fie abandonată.
Poezia trebuie să trăiască.

(traducere de G. Daliș)




recesiune în vie

(cu Claudiu Komartin)